idei.desculte
“nasterea inseamna sa introduci cuvantul intr-un trup neterminat”
sâmbătă, 26 iunie 2010
o femeie subtire, cu cap de cal, s-a ivit dintr-o data dintre carti
sâmbătă, 22 mai 2010
miercuri, 31 martie 2010
draft
se plimba in iarba
intr-o tacere zbircita de durere.
doar o pasare mare din fier stie
dar ea nu mai poate sa ostoiasca foamea
care roade intunericul.
inchid ochii
ca sa vad mai bine
desi nu vreau sa mai vad
cum limba inventeaza o dragoste
care nu exista.
si tristetea ma impiedica
sa plang.
duminică, 28 februarie 2010
draft
vineri, 20 noiembrie 2009
fara titlu
iar eu radeam ca un peste osandit sa scormoneasca cuiburi de cuvinte
si atunci ai scuipat un fluture dezbracat de sub limba
e totusi sarbatoare, ai spus
in timp ce eu ma holbam la sfarcurile tale cu gust de cocaina
nu-i un cantec, am raspuns
si mi-ai zis manioasa ca nu inteleg nimic
nu mai manca cuvintele, mi-am soptit
din dragoste, mi-a zis ea mai tarziu
in timp ce ii desfaceam trupul de la mijloc
ca pe o carte stiuta pe de rost
din dragoste pe naiba
ba da, dragostea se lasa in voia cuvintelor.
duminică, 23 august 2009
draft
"zboara", i-a zis ea simplu, mai preocupata de franjurile vaporoase ale rochiei decat de calatoria propriu-zisa.
mai apoi, de plictiseala pesemne, se apuca sa coase pasari si alte zburataciuni pe rochia sa de vrajitoare.
vineri, 21 august 2009
draft
si un pic de inimi smulgatoare.
ca intr-un blues incert si poate mincinos.
buluca, ziceam.
si mangaietoare, frematatoare, adulmecatoare.
ca o pisica.
mai repede suprarealista decat neagra.
buluca, ti-am zis?
si rusinoasa
ca o rochie lenesa curtata de un vant deloc serios.
dar cine nu i s-ar furisa printre coapse?
joi, 9 iulie 2009
din intamplare, nu-i asa?
marți, 2 iunie 2009
salbatica imperechere intre verb si taina
taina ce iubeste mirosul negru de dorinta naclaita de adjective perverse
sau sa isi infinga dintii in sexul puternic al unui gand ludic de obicei.
taina care pana mai ieri nu-si dezvelea nici macar glezna de rusine,
iar azi se scalda goala pusca printre mere, alba ca hartia virgina.
marți, 14 aprilie 2009
plictisita
tanjind dupa nisipul fierbinte
si nelinistea molcoma a privirii
ce unduieste nesfarsirea albastra
ca intr-o soapta neintrerupta.
poate despre dragoste.
plictisita stai tu la fereastra.
tanjind.
hai mai bine langa mine
si asculta niste jazz lenes.
cu invidie
ce iti saruta, ca intr-o joaca,
buzele atat de flamande de dragoste.
eu te privesc doar.
cu invidie, cumva,
fata de cel care va sti
sa iti prinda dragostea intre degete.
duminică, 4 ianuarie 2009
iubirea hasurata
tineai in brate un creion
mare cat tine.
ziceai ca mi-ai trasat deja conturul
dar inca nu stii cu ce sa ma umpli.
te gandeai sa arunci inauntru niste vise, promisiuni si,
desi nu ai spus-o cu voce tare,
niste angoase mai vechi decat tine.
ti-am multumit frumos
si te-am refuzat.
eram deja preaplin
de metafore cu nasturi pe care nu i-am desfacut niciodata,
hartie alba,
si de o iubire hasurata intre cuvinte si necuvinte.
o iubire simpla,
foarte simpla,
fara vise, promisiuni si angoase.
28 septembrie 2007
sâmbătă, 3 ianuarie 2009
mi s-a ravasit uimirea
joi, 25 decembrie 2008
priviri*
te-ai nascut din geometrie, asa cum venus s-a nascut din spuma valurilor, si de aceea probabil liniile tale se intersecteaza miraculos, totusi mai departe de gandul lui euclid si un pic mai aproape de gandul lui blaga cel imblanzitor de doruri si lumina
timpul e senin peste umerii tai inconjurati de lupi infometati de frumusete, o frumusete intoarsa peste marginea degetelor cu care ti-am cenzurat absenta asta atat de lunga de sub cearsafurile mele
iulie 2009
despre nepotrivirea dintre noi
cautandu-ma mai departe, mai departe de privirea mea.
sunt despre nepotrivirea dintre noi.
da, despre nepotrivire, incongruenta, diferenta.
sâmbătă, 20 decembrie 2008
ca un sarpe boa
m-am uitat la florile impuscate mov pe peretele pe care mai inainte alergasera niste cuvinte salbaticite de izolarea sub limba poetului cusuta cu sarma de cupru de teama dezbracarii unei taine cu moravuri desculte de alfel si altcum decat ochiul care se holbeaza inca la sfarcurile bluzei cu care te-am lasat desenata la micul dejun, mai inainte sa te fi inghitit in intregime, ca un sarpe boa o metafora inspaimantatoare.
sâmbătă, 13 decembrie 2008
stii...astea nu sunt cuvinte de dragoste*

nu sunt despre rostogolirea buzelor mele peste sfarcurile tale insorite ca niste maci,
nu sunt nici despre cum iti rade buricul cand ii soptesc povesti despre cai care alearga de nebuni pe portocale usor corupte,
nu sunt nici despre fiica ta imaginara despre care zici ca ti-a furat turcoazul din ochi,
si nici despre cum ti-am muscat genunchiul cand te durea luna.
nu, nu sunt despre albeata rusinoasa care te inveleste printre degetele mele flamande,
nici despre cum sub buze iti sorb privirea cu gust de iarba foarte proaspata,
si nici macar despre cum surasul ti se amesteca descult cu soare, fluturi si capricii de duminica.
stii, nu-i asa?
duminică, 7 decembrie 2008
si stii ce-am facut?
da, un peste ca un nufar.
si nufarul era ca un sold de femeie desenat pe nisip
si femeia mi-a suras vinovata ca un copac la taiere
da, un copac ce respira ca un cuvant de dragoste.
si dragostea nu statea in scorbura,
asa cum stiai tu.
dragostea se ghemuise intr-o frunza.
si frunza avea cinci degete.
da, ca mana ta.
si stii ce-am facut?
marți, 25 noiembrie 2008
altadata
altadata arborii aveau ochi
si fluturii te duceau oriunde,
chiar si la bizant.
si cresteau pe campuri, precum bostanii.
duminica.
ca in celelalte zile oamenii erau prea ocupati
sa faca dragoste:
cu graul, cu strugurii, cu lemnul, cu floarea soarelui, cu fierul, cu lutul, cu lana
si chiar cu povestile.
niste pitici sfatosi si prieteni buni cu vinul
sau niste balauri din aceia rusinosi
care iti ajungeau pana la genunchi
si care se ascundeau in capite cu fan cand vedeau o femeie frumoasa.
care ii strangea pe batrani la gura sobei
si le zicea istorii fascinante despre florile care ascundeau lumi
mai vechi decat timpul.
da, cu tot felul de voinici
- nu chiar toti biruitori peste zmei,
si printese nu neaparat foarte frumoase.
si se faceau rumene, zemoase.
mai ales cuvintele de dragoste.
si din acestea multe soiuri mai erau.
cuvintele cu viermi au aparut mai tarziu,
mult dupa ce poezia a fost lovita de ciuma.
25 noiembrie 2008
duminică, 9 noiembrie 2008
eu am lasat dihania sa creasca.

te-as sfasia in toate gesturile alea simple cu care refuzi sa-mi ostoiesti
dorinta de a te tavali pe covoare de faina rusinoasa ca sanii astia ai naibii de renascentisti,
dorinta de a te calca in picioare si de a te stoarce de mustul proaspat si surazator,
dorinta de a-ti strivi buzele pe care nu ma lasi sa ti le povestesc si nici macar sa le hasurez cu verbele astea afurisite pe care mi le-ai sadit sub epiderma.
stiu, tu nu ai nici o vina:
eu am lasat dihania sa creasca.
luni, 3 noiembrie 2008
ele

tu imi esti atat de draga
si totusi iti simt atat de putin lipsa cand nu ma suni.
si cu greu ma abtin sa nu-ti sfasii bluza aia alba.
te tot evit.
si cred ca stii asta.
care s-a intamplat sa se prabuseasca in viata ta.
si ma tot povatuiesti sa te las in pace.
s-ar putea sa o fac, sa stii.
intr-o calatorie tot mai departe si tot mai aproape.
din cauza ta imi place acum sa ma joc mai mult cu culorile decat cu cuvintele.
si nu, nu pot sa imi las degetele sa te sarute.
mi-e teama ca intr-o zi o sa te cam indragostesti.
nu stiu ce ma opreste sa iti fac un copil.
mult prea frumoasa si mult prea rasfatata pentru gustul meu.
ca si cum as fute-o pe sora-mea.
duminică, 17 august 2008
ca si cand
si ca sa poti da buzna in ochii ei ca niste prune vorbitoare.
miercuri, 21 mai 2008
unu si cu unu fac mai multe.
cuvantul a adus cu sine lucrurile.
lucrurile s-au grabit sa imbrace varstele timpului.
timpul s-a asternut in istorie.
istoria se compune insa din revolutii.
si, din cate stiu, revolutiile au fost purtate de catre idei.
de fapt, ideile sunt bune pentru orice.
da, chiar si sa fierbi o varza.
depinde cum le talmacesti.
sau poate cum le imperechezi.
duminică, 27 aprilie 2008
luni, 31 martie 2008
pasiune cu metafore fioroase *
m-ai aruncat intr-un cuptor cu lei si metafore fioroase.
mi s-au aprins degetele
si lupul din mine a urlat catre necuvintele din tine.
apoi au inceput sa scrie versuri cu foc si fragmente de femeie.
si-acum stau ca un cuvant vinovat langa un cuvant mai tanar decat mine
din care mai musc cateodata,
cand mi-e foame de frumos si de dragoste proaspata.
...........
* lui Nichita.
miercuri, 12 martie 2008
am nevoie de o emotie noua

care sa prinda forma intre palmele mele aspre,
asa cum se joaca cateodata lutul proaspat cu intrebarile mele.
pe care sa pasesc in picioarele desculte,
asa cum strivesc strugurii uneori intr-o fantezie de toamna coapta.
pe care sa o inalt intre pasari vestitoare de timp nou,
asa cum imi arunc zmeii dinauntru in lumea cuvintelor cautatoare de mai multa lumina.
pe care sa o rup cateodata in bucati mari,
asa cum fac cu painea fierbinte ca un trup de femeie dimineata.
si pe care sa o rastalmacitesc intr-o amintire de maine si de poimaine si din fiecare zi.
luni, 4 februarie 2008
azi nu te iubesc
sâmbătă, 2 februarie 2008
cand iubirea se face tandari..
joi, 31 ianuarie 2008
sanctuar personal

ai fi tentata sa crezi ca e vorba de un loc. nu, e vorba de o privire. o privire incarcata cu dar. acel dar rotund ca o minge de foc azvarlita in sufletul tau cat se poate de neprimitor si ostil. o privire in care toate imperfectiunile gandului tau sunt parasite intr-o paranteza simpla, asumata ca un lucru firesc, dar neesential. o privire in care arde un sentiment plin, fara indoieli sau sincope. o privire in care se plimba un licurici insetat de nemurire , dar si un dragon imblanzit de frumusetea unui rasarit de luna. o privire in care poti sa poposesti, dar nu pentru a te ruga , ci pentru a imbratisa. un dor, o duminica splendida, o promisiune.
nu mai latra frumusetea
imperecheate fara chimie si fara pasiune.
inlantuite unele de altele ca niste amanti plictisiti.
cuvinte boante, uscate, cenusii.
la care nu mai latra frumusetea,
si in care nu-si mai fac cuib intelesuri ascunse.
ar trebui sa le inchid intr-o cusca cu un cuvant strain
cu capete multe, ochi lucitori si gheare ascutite
ca doar doar le-o spinteca un fior cu gust de sange.
esti sigura?
sa nu sparg coaja unui vis
coaja unui vis azvarlit in lume de un inger
care intr-o zi mi-a rupt camasa
si m-a imbracat cu o piele noua.
glezna cioplita cu ciuda

"- povesteste-mi, il ruga ea insotind aceste cuvinte cu o ocheada afrodiziaca si vulcanizanta". apoi puse ceasca de cafea pe masa, langa revista pe care o cumparase mai devreme. lua pachetul de tigari, scoase una, fara graba, si o aprinse. trase un fum, cu aviditate calma si strangandu-si ochii il privi inca o data, cu interes. apoi desena discret o floare de fum si izbucni in ras. Marie se destinse si rase si ea. el insa se simtea timorat si nu indraznea sa continue. dama il prinsese deja in vraja ei si degetele il piscau de dorinta. ii placea cum sta asa, picior peste picior mangaiat de fanatasme nerostite. se simtea dorit, dar privirea ei neagra si glezna cioplita cu ciuda ii erau interzise. cel putin pentru moment.
intre noi statea suspendata o intrebare

femeia aceasta se uita la mine de parca si-ar fi inghitit toate cuvintele si toate dorintele stiute sau nestiute. m-am uitat la ea, cumva mirat de propria mea tacere. si totusi intre noi statea suspendata o intrebare, o intrebare care se ivise din prea multa asteptare si din prea putin ragaz pentru citirea semnelor. mai apoi ne-am trezit inghesuiti amandoi in aceasta intrebare, si intimitatea care incepuse sa se insinueze intre noi parea ca vrea sa dizolve cuvantul intr-un gest.
ce zici?

eu te invat cum sa desenezi cai de vant
tu ma inveti cum sa ma imprastii in culori pe pielea ta
eu te invat sa alergi pe marginea unui apus de soare
tu ma inveti sa imi scuip povestile de sub limba
eu te invat cum sa te intinzi pe o impresie cu primavara fara sfarsit
tu ma inveti cum sa te arunc ca o ancora zburatoare in timpul potrivit pentru noi
eu te invat cum sa-ti amintesti imbratisarile de poimaine
tu ma inveti cum sa-ti frang trupul ca o paine proaspata
eu te invat cum sa-ti ascuti gheara cu care sa scoti frumusetea din scorbura
si tu ma inveti cum sa-ti pregatesc in fiecare zi micul dejun din cea mai frumoasa zi.
ce zici, draga mea?
November 28, 2007
eu impletesc fluturi cu catarge si ochi verzi,
dar ma gandesc sa te sparg in bucati.
asa cum spargi o amintire frumoasa intr-o impresie cu heruvimi.
dar cred ca doar o sa te smotocesc un pic,
cand o sa te prind de talpa piciorului.
sa-ti jupuiesc metafora de silabe si decizii?
eram furios si ti-am izbit metafora de o tristete cu multe colturi
si, straniu, metafora ta s-a spart intr-o mie de ganduri purtatoare de dragoste
si multe conjunctii.
spune-mi,
ai fi preferat sa-ti jupuiesc metafora de silabe si decizii?
intr-o zi
imi place

cum pasesti pe sub flori si soapte de frunze,
cum dansezi printre cuvinte aspre,
cum iti ingropi cateodata privirea in stele,
cum te sfiesti sa-mi marturisesti tacerile tale,
cum zvacnesti printre dorinte efemere,
cum iti intinzi inima peste toamna, castane si struguri,
cum parguiesti in bratele mele,
cum imi frangi metaforele in care te inchid din prea mult drag
si cum imi hranesti uimirea si rostul.
toate numele de ingeri
zdrentuirea memoriei
claustrare in cuvinte
si zici ca o sa ma iubesti?

mai bine ne luam la tranta in metafore si alte jocuri invatate de la zei si de la greci.
pana una alta, eu m-am hotarat sa-ti sugrum privirea asta insinuata in trecutul meu.
ce naiba cauti?
iubirile de mai demult sunt scrum.
nu-mi rascoli tristetile.
adu-mi mai bine niste paine dospita in sufletul tau.
lamentatie in alb si negru
femeia cu colti de argint

ai crezut ca daca te strecori sub cearsaf in timp ce dorm nu o sa iti simt gandul dindaratul poftei. dar te-am lasat sa-ti infingi caninii in timpul meu si sa-mi smulgi amintirile din trup. ai crezut ca astfel o sa-mi furi cunoasterea si o sa-ti sporesti frumusetea. ai crezut ca hranindu-te cu mine, ma vei secatui de puteri. nu ai inteles insa ca eu sunt izvor, nu balta. si stiu sa imi oranduiesc curgerea catre nemarginirea fiintei. si mai sunt samanta si ma hranesc cu fluturi, cu carti, cu priviri, cu drumuri, cu vise, cu capricii si o infinitate de lucruri de care nici macar nu am habar. si mai sunt si foc, caci stiu sa ard pentru a-mi reinventa pasiunea pentru frumusete. musca dara din mine, musca cu pofta. caci eu ma hranesc si cu pofta ta.
iubirea de azi in oglinda de ieri

ma scufundam in ochii tai in cautare de aur.
nu stiam atunci ca aurul este rodul privirii mele,
in cautare de iubire.
acum stiu, dar ma aventurez in mirarea ta,
cautandu-ma pe mine, cel care a iubit.
si tu ma inventezi,
in alta iubire.
doar eu tot incerc sa ma aflu,
nu par a intelege ca mi-am intalnit deja schimbarea.
poate pentru ca visul e acelasi.
cuvinte potrivite

intr-o buna zi mi-am dat seama ca
cuvintele vechi nu pot sa-ti surprinda privirea
si sunt cu totul nepotrivite pentru taina ta.
de aceea trebuie sa inventez cuvinte noi pentru tine,
care sa se impleteasca cu cuvintele tale de maine
intr-un limbaj aproape visceral si aproape interzis,
care sa ne dea contur intr-o tesatura narativa
plina de neprevazut si de suspans,
ce incepe cu numele tau si privirea mea desculta.
desigur, va trebui sa inventam un sir foarte lung
de verbe care sa stabileasca toate legaturile imposibile
dintre genunchiul tau si dintii mei,
dintre barbia mea si pantecul tau,
dintre parfumul tau si foamea mea de clavicule.
si alte legaturi care ne dezgolesc de trecut
si se prind intr-un navod pentru toate intamplarile frumoase,
pe care urmeaza sa le marturisim mai incolo.
te tii de pozne?
pentru ca...
rostogolire
doi pasi intr-unul (2)
tu ai pasit in asteptarea mea
eu am pasit langa tine
tu ai pasit peste mine.
dar urma ta a ramas in pasul meu.
doi pasi intr-unul
un titlu foarte trist
mi-ar fi placut sa fi inteles cuvintele cu care te dezmierdau degetele mele atunci cand, din prea multa tristete, mi-am pierdut cuvintele celelalte.dar nici eu nu ti-am inteles gesturile de disperare mocnita decat atunci cand era deja mult prea tarziu.
acum iti doresc sa primesti toate lucrurile frumoase pe care eu nu am stiut sa ti le daruiesc atunci cand aveai nevoie de ele. si sa nu mai plangi.
gand smotocit de-un gand

mi-ai inhatat cu o mie de maini gandul ce iti poarta mirosul de busuioc cu dor si cu dimineata, mirosul pe care nu l-am prins inca intre buze, dar pe care sa stii ca intr-o zi o sa il maruntesc intr-o mie de cuvinte marturisitoare de dragoste intr-o biserica inaltata pentru tine din flacari si roua. dar pana una alta ti-as smotoci un pic mirarea si mijlocul si timpul
te simt zvacnind in tamplele mele
cea mai frumoasa zi

cea mai frumoasa zi a fost atunci cand
cu flacara ta ai venit sa sporesti focul meu.
iar eu am inceput sa ma tem
ca vom atinge talpile zeilor
si ne vor pedepsi pentru tot restul zilelor noastre
sa ardem unul intr-altul
si unul prin celalalt.
"va fi memorabil", ai spus tu amuzata.
am zambit si eu.
cea mai frumoasa zi a fost si atunci cand mi te-ai asternut prima oara peste buze,
doar ca sa imi imblanzesti amaraciunea de a nu te fi intalnit de la inceput.
si atunci cand te-ai alungit peste spinarea mea,
doar ca sa imi invelesti dorul de tine, cel inca nenascut.
si atunci cand m-ai tras inauntrul visului tau cu margini de poveste,
doar ca sa te asiguri ca iti voi ramane, chiar daca voi pleca.
si atunci cand m-ai impletit cu bratele si sarutarile tale
doar pentru a incepe sa crestem impreuna in aceeasi metafora
si sa ne rostogolim impreuna in acelasi cuvant.
cea mai frumoasa zi este azi.
asteapta-ma cu cearsafurile desfacute

tu scrutezi cu privirea pasarile si timpul,
umbli incolo si incoace,
iti pieptani parul zi de zi,
parca m-ai astepta...
si, din cand in cand, te mai amesteci in randurile mele
sau imi incurci pasii de-a lungul pamantului.
stiu, de fapt vrei sa imi arati o scurtatura catre tine.
dar asa sunt eu: am ales intotdeauna calea cea lunga
si incurcata cu interstitii si rataciri.
nu ma grabi, o sa ajung
pana la apusul rabdarii tale.
dar sa stii ca vin cu o dragoste fioroasa.
asteapta-ma dar cu cearsafurile desfacute si cealalta jumatate de legamant.
ma bucur ca te-ai mutat la mine in gand

la urma urmelor te-as putea infuleca,
pentru ca esti o promisiune cazuta din mijlocul cerului.
dar as putea sa te jupuiesc,
asa cum jupuiesti un inger de inocenta lui.
sau as putea sa te inconjur cu franghii invizibile,
care leaga brate cu solduri cu sani cu glezne si cu altceva.
sau as putea sa te impusc cu o flinta
care are un singur cartus, destinat tie desigur.
iar tu sa cazi ca o pasare flamanda in infinitul meu.
sau as putea sa te sparg in bucati,
asa cum spargi timpul in cele mai frumoase amintiri.
sau as putea sa te spanzur de un vis inca nenascut,
desi visat in fiecare zi si in fiecare chip
ce m-a amagit mai demult si mai ieri.
sau as putea sa te azvarl intr-un anotimp,
pe care l-as umple cu stari de spirit furate de la zei.
sau as putea sa te injunghii cu un pumnal
care sa iti ucida toti iubitii pe care inca nu i-ai ingropat.
sau as putea sa te urlu ca un lup
cu o vadita pofta de luna si de poezie.
totusi, deocamdata, ma bucur ca te-ai mutat la mine in gand.
un fel de rugaciune

fara tine, stiu cum este:
timpul scade fara rost.
uite, imbatranesc fara tine
iar tu imbatranesti fara mine.
esti in lumina si nu te pot vedea.
dar uite, iti intind mana.
grabeste-te!
am nevoie de focul tau.
aprinde-ma.
arde-ma.
topeste-ma.
sufla-ma in gandul tau,
poarta-ma in pantecul tau
si naste-ma in dorul tau.
leagana-ma,
alinta-ma,
sopteste-ma.
si da-mi secundele sa construiesc
un templu pentru noi doi.
am nevoie de tine
joi, 10 ianuarie 2008
pe.semne sau pe langa

semne de carte inchisa in cel putin doi autori sau semne de circulatie intr-un labirint cu carari schimbatoare sau semne din nastere pentru un pasaport imaginar sau semne ale unor confruntari trecute si viitoare sau semne miraculoase care se arata dar nu se descifreaza singure sau semne zodiacale pentru lecturi cu destine sau semne de viata si de moarte sau semne care marcheaza schimbarea la fata a timpului propriu sau semne mazgalite pe hartie sau scoarta de stejar sau semne care lumineaza alte semne sau semne crescute sub alte semne si simboluri sau semne lungite pe semne legate de alte semne sau semne zabovitoare pe langa alte semne mai mult sau mai putin insemnate in vreo cronica a semnelor cunoscute, uitate, ratacite sau pur si simplu nestiute
compozitie cu prelungiri de emotii
ploua cu har si timp proaspat

ploua si mi-e bine,
desi nu mai este luna lui martie la mine in mansarda.
ploua peste gandurile mele
si le spala de amaraciunea din ultima vreme.
ploua cu timp proaspat,
in care sa cresc si sa zambesc sub o alta amintire.
ploua cu picuri de poveste
in care nu am intrat inca,
pe care nu o mai caut,
dar despre care acum stiu
ca o sa vina ea peste mine.
ploua simplu, fara poezie,
si cuvintele nu se umfla,
desi s-ar putea sa incolteasca.
ploua incet, ca o lectie de rabdare
dintr-un orient personal si atemporal.
ploua despre curgere si transformare
a cuvintelor in sensuri
si a timpului in stari de spirit.
ploua cu har,
pentru ca ploua si peste Dumnezeu.
si cat asteptasem ploaia asta...
m-am saturat de cuvintele mele

mi-au umplut si degetele si venele si irisii.
m-am taiat in ele si am sangerat cu prea multa cerneala.
le-am infipt in iubirea pierduta ca niste cuie boante.
le-am inghitit cu prea multa lacomie
si m-am inecat cu niste interstitii emotionale.
m-am lovit de colturile lor
si mi-am invinetit si bucuriile si tristetile.
le-am aruncat pe cer
ca niste pasari care sa imi duca
dorul de ieri si de maine mai departe.
ti-am mangaiat cu ele si sanul si coapsele si copilul
si au transpirat de dorinta si alte prepozitii.
si acum le inchid intr-un borcan
cu crocodili si alte cuvinte insetate de sange.
caci m-am saturat de cuvintele mele.
compozitia dorului

dorul este alcatuit din fragmente de imbratisari aproape atemporale, resturi de priviri calatoare in celalalt, secunde umflate pana peste margini de plenitudine, ore macinate de absenta surasului numai de tine stiut, fasii de epiderma imprumutata aproape definitiv celuilalt, metri care masoara distanta dintre doua respiratii si doua ganduri, impresii amestecate alandala cu grija si nepasare ...si multe altele.
din ce altceva mai este plamadit dorul?
sunt mai batran decat tine, Mama

sunt mai batran decat tine, Mama. mai batran decat timpul in care Mama noastra, a amandurora, a deschis ochii impuscati cu cruzime de acele intrebari esentiale, pe care ni le-a lasat mostenire, si pe care la randul ei le-a primit mostenire, si pe care abia le mai ducem. atat de grele s-au facut. da Mama, de aceea trupul mi s-a rostogolit la picioarele tale ca o pasare moarta. si de aceea, Mama, o sa ma transform acum intr-un gand de dinainte de timp care sa ne cuprinda tristetile intr-o uitare simpla, ce lumineaza altfel.
cuvinte imbibate de transpiratie si cerneala

mi te-ai lovit de tampla ca un tipat rotund expulzat de sfortarea unei mirari prevestitoare de coapse fierbinti si zvelte inclestate de cuvintele mele imbibate de transpiratie si cerneala aruncata aiurea pe sanul tau desteptat de tandrete si de salcamii din cantec
si spune-mi, unde esti?
26 iulie 2007
imi faci te rog o cafea?
imi faci te rog o cafea?
26 iulie 2007
telefon din trecut catre alte emotii
cuvinte care stau sa crape

tu vrei sa iti soptesc la ureche cuvinte mestesugite,
dar cuvintele mele s-au mutat in degete.
chiar nu vezi?
mi s-au umflat degetele de atata dorinta
si ma dor de indiferenta ta.
inca un pic si o sa crape
pielea cuvintelor metamorfozate.
ca o piersica prea coapta
sau ca o fasie de cer intinsa peste tristeti de demult.
da, aceleasi cuvinte care pana mai ieri iti studiau anatomia
sau se impleteau cu timpul si respiratia ta.
sa facem un copil

sa facem un copil intre doua impresii de duminica rostogolitoare peste pamant verde si brate inlantuite cu sani si coapse si buze si tristeti imblanzite de dragoste si memoria clipelor ce se strivesc de dintii tai infipti in sexul meu starnit de copilul din tine si de dorul ce-ti mistuie pantecul si visele si gratia
ce zici tu, femeie fara de chip si fara de nume?
ma lasi sa te gasesc in copilul din tine?
anatomia unui cuplu

mi-ai luat un ochi
si mi-ai dat in schimb unul de-al tau.
mi-ai luat un plaman
si mi-ai dat in schimb unul de-al tau.
mi-ai luat o coasta
si mi-ai dat in schimb una de-a ta.
mi-ai luat jumatate de inima
si mi-ai dat in schimb jumatate de-a ta.
nu stiu daca te-ai gandit:
dar vom ajunge sa fim identici.
dar poate , de dragul logicii,
ar fi bine sa imbracam aceeasi epiderma.
desigur, ii vom lasa pe altii
sa vorbeasca despre perfectiune.
interstitii emotionale

poezie imprastiata in culori nefericite
spunand de interstitii emotionale unui inger de douazeci de ani.
am numai trei ochi azi
si de aceea pielea ta miroase mai aprins.
cineva a inchis fereastra cu un fermoar la orizont
de aceea, nimic arbitrar in dorinta ta salbatica.
de altfel, voluptatea este un tipat din infern.
iarta-ma ca te-am adus intr-o limba
doar de cearsafuri si de beduini inteleasa.
dar te implor, nu mai devora sintaxe si cuvinte inchipuite
de viitorul trecut al angoaselor tale.
eu nu sunt decat o metafora pentru cititorii tai.
carafa cu apa proaspata

mai apoi a venit peste mine o femeie frumoasa si trista,
mai trista ca mine si imparatul verde la un loc.
ea voia sa imi framante timpul si sa ma faca paine cu mainile ei.
dar nu ti-a putut infrange semnele,
si a plecat.
a plecat ca o umbra, mai discret decat venise.
mi-a parut rau, tare rau.
caci i-as fi daruit faina din aceea cu har si tandrete,
un petec de cer,
si o carafa cu apa proaspata.
nebanuitele trepte

trepte pe care nu urci
si nici nu cobori.
trepte suspendate de alte trepte
incercuite de trepte pentru ingeri
si de trepte pentru draci.
ai grija pe unde mergi.
unele trepte deschid usi catre povesti,
altele iti cos buzele cu sarma.
unele trepte te arunca in foc
si te imbraca intr-o piele noua,
altele te feliaza in bucati de scrum.
unele trepte iti inghit tristetea
si o scuipa intr-o tristete mai mica
sau, cu un pic de noroc, intr-o dragoste mare.
altele iti absorb surasul
si il impacheteaza intr-un sicriu cu timp mort.
dar cel mai mult sa ai grija
de treptele pe care le scrii tu insuti.
cocktail de cuvinte favorite
cu dalta, pixul sau bisturiul.
cuvinte care merg la firul ierbii
printre fapturi microscopice cu coarne de dinozaur si aripi de libelula.
cuvinte curgatoare printre stari de spirit virgine,
necuprinse nici macar in arhiva amintirilor viitoare.
cuvinte cu pantaloni albi pasind printre
tentatii bronzate si biografii anonime.
cuvinte zburatoare printre alte cuvinte
cu pofta de profan, dar prizoniere in buzunare de zei.
cuvinte arzand in pasiune tiganeasca
stinsa cu cutite si injuraturi sublime.
cuvinte revolutionare care tocmai au iesit
din inchisoarea cuvintelor tortionare.
cuvinte in cautarea timpului prezent sau
poate doar in cautarea Cuvantului.
negutator de suflete

si zi, cate degete are sufletul tau?
si cati metri patrati de frumusete?
si cum se varsa daca mi-ar fi pofta sa il torn in niste necuvinte?
si dintii astia stiu sa sfasie o tristete?
si ce gust are glezna asta subtire?
si ce culoare are zeul care sta inauntru pe prispa?
si ma lasi sa sculptez inauntru o chilie cu flori si desene miscatoare?
si...daca il strangi intr-o portocala poti oare sa il rostogolesti intre doua anotimpuri?
din jurnalul unui om prost

"Ma sufoci cu dorinta ta de a fi tot timpul cu mine. Poate ca asta vine din teama ta ancestrala de singuratate, din incapacitatea ta ingrozitoare de a avea incredere in omul pe care il iubesti, sau din cine stie care alte motive de neinteles pentru mine. Cand nu il lasi pe celalalt sa isi gaseasca propriul tempo, sa-si asculte ritmul fiintei, il arunci in anonimat, il privezi de fiinta. Ce vei mai iubi atunci? Un chip de lut, modelat dupa angoasele si nelinistile tale. Nu ma constrange sa te evit, nu ma constrange sa ma ascund de tine, nu ma constrange sa ma sustrag relatiei dintre noi. Iubirea inseamna libertate. Ce lucru simplu! Nu ma simt iubit, ma simt ostracizat in rolul pe care l-au scris pentru mine toate neimplinirile si frustrarile tale. Ma iubesti, dar iubirea ta e excesiva, angoasata, complet irationala, lipsita de inteligenta afectiva, poruncitoare, tiranica, posesiva."
















